|
Scriitor care apără conditia
literaturii realiste, Marin Preda consideră că, în afara unor notiuni
ca istorie, adevăr, realitate, proza n-ar avea nici un înteles.
El însusi cultivă o literatură inspirată din realitătile
contemporane, abordând teme morale sau existentiale într-un stil epic de
mare densitate, care a asezat proza românească pe terenul solid al
observatiei psihologice. |
|
"Singurul lucru de
care-mi amintesc foarte bine este că la vârsta de 13 ani am devenit
constient de mine. Mi-am dat seama că era în mine o anumită fiintă de
care eram constient. Tocmai citisem Biblia si Descartes pe
izlaz." |
|
|
Marin Preda |
|
"Recitesc însemnările
lui Marin Preda despre artă si observ două categorii de obsesii: una se
referă la posibilitatea operei de a recupera totalitatea fiintei umane,
alta priveste actul de creatie ca atare. A scrie este pentru el, ca pentru
Sartre, a descoperii sensul plenitudinii si al totalitătii care există
în om, a face ca individul să se simtă esential în raport cu
universul. Preda nu-i un om al fragmentului, este un om al totalitătii,
ca Malraux, Camus si, încă o dată, ca Sartre." |
|
|
Eugen Simion, Sfidarea
retoricii. Ed. Cartea Românească, Bucuresti, 1985 |
|
